Mi-ar fi placut ca la postul asta sa am fel de fel de informatii interesante, asa cum vezi facute in revistele auto… am parcurs 3.500 de km in 10 zile, am trecut prin 5 tari, am traversat x intersectii, am semnalizat de X la puterea a 3-a ori… insa nici nu sunt genul care sa tina socoteli, si nici n-ar interesa pe cineva…
Asa ca le iau pe puncte si pe scurt, vorbind mai ales de punctele care se refera la Citroen C5, caci despre Citroen este vorba pe blogul asta…
- au fost vreo 3.500 km, facuti pe autostrada si sosele nationale 40%-40%, restul fiind cheltuiti prin orase;
- am cheltuit in total vreo 100 de euro numai pe cazarea venerabilului Citroen C5; cele mai scumpe parcari au fost cele de Viena, din zona ring-ului 1, cele mai ieftine fiind cele din Budapesta;
- am alimentat de 6 ori cu motorina, asta insemnand in jur de 360 de euro cheltuiti pe carburant; totusi, am ajuns acasa cu 3/4 din ultimul rezervor, deci as aproxima suma cheltuita pe motorina undeva pe la 320 de ruro;
- am mai cheltuit in jur de 40 de euro pe viniete in Austria, Cehia si Ungaria; in Slovacia n-am mai luat vinieta, caci am uitat;
- am fost 4 persoane la drumul asta, dintre care 3 soferi; am condus doar doi, cu schimbul;
- bancheta din spate de la Citroen C5 este spatioasa si comoda la drumuri de 3-4 ore, dar daca sunt 2 in spate si vor sa se intinda cumva, bancheta profilata puternic te conditioneaza la anumite pozitii (cateva pull-over-e, caciuli si fulare te ajuta sa-ti faci insa un cuib totalmente comod;
- pozitia de condus, dar si locurile din fata sunt perfecte, chiar si dupa 7-800 km de condus pe zi nu existau junghiuri sau dureri de sale (batrane), oase, articulatii; se sta foarte comod, ergonomia e la ea acasa, conduci ore intregi fara sa simti nevoia sa te intinzi/destinzi / opresti / dormi / sinucizi;
- la capitolul ergonomie, Citroen C5 are o singura problema, de care am spus si la primul drive test cu Citroen C5: lipsa unui loc/sistem de sustinere a unui recipient de bauturi racoritoare; da, exista unul in cotiera insa este greu de manevrat orice pahar/sticla care este asezat/a acolo;
- suspensia este remarcabila, absoarbe aproape orice pe modul soft; cat despre modul sport… ajuta foarte mult la viteze mari si la manevre bruste de evitare (si acum cred ca ma pomeneste polonezul care s-a gandit sa intoarca pe interzis in mijlocul Vienei);
- sistemul de ridicare a masinii te ajuta in multe cazuri, altfel am fi racait bara fata si pragurile laterale de cateva ori…;
- ne-a placut masina si la acest drive-test prelungit, astept nerabdator sa le incerc si pe celelalte doua si sa iau o decizie in cunostinta de cauza!
Per ansamblu a fost o vacanta foarte reusita, am vazut multe locuri, facut-am multe poze, mancat-am chestii delicioase… cu un buget de criza dar cu cheful din timpul liceului!
Gata, acum… la munca!
Dap, orasul este foarte frumos, desi nu am mai ales sa luam un tur organizat (cum am facut la Praga) ci, dupa ce am cotrobait pe net, am identificat cateva locuri pe care am decis ca merita sa le vedem…
Introdus adresele in navigatie, ajuns in locurile cu pricina, cumparat bilete de parcare (de la automatele de pe strada), vizitat in viteza, trantit cateva poze si… spre Romania!
Nu am de gand sa pun motorina in Citroen C5 acum, vreau sa alimentez de-abia cand intram in tara… mai bine le dau bani la ai nostri, si in plus e si mai ieftina!
Si pentru ca am planificat o oprire de cateva ore si la Cluj, am decis sa n-o luam pe drumul normal cu intrare in tara prin punctele de frontiera cunoscute ci… am ascultat navigatia care ne-a dus cumva pe paralela si ne scoate mai rapid la Cluj. Sper sa n-avem surprize cu drumuri proaste sau aglomeratii mari.
Postez din nou din Cluj!
Am plecat pe dup-amiaza de la Viena cu planul clar: oprire la Parndorf si finish-ul zilei la Budapesta. Zis si facut! Am oprit la Parndorf la vreo 10 minute de inchidere (deh, lenea, daca verificam si noi pe net aflam programul), si dupa ce am parcat negrul Citroen C5 in parcare si-am vizitat toaletele si 2 magazine… am plecat mai departe caci era totul inchis!
Am ajuns la Budapesta in seara asta si asa cum ne-am obisnuit… am aruncat bagajele la hotel si am taiat-o pe strazi!
Hotel… vorba vine, am inchiriat un apartament de 3 camere pentru o noapte, fix in mijlocul Budapestei, loc recomandat de un prieten. Cald, curat, frumos, complet utilat… a fost un pont pe cinste!
Si-apoi… pe drumuri! Am luat la rand podurile (daca nu ma insel sunt 7, dintre care unul este acum inchis pentru recoafare). Apoi am urcat sus la Citadela, de unde speram sa avem o panorama superba… dar n-a fost sa fie, ceata ne-a cam impiedicat sa vedem tot orasul, din intamplare am dat peste funicular (sau cum s-o traduce…)… in sfarsit, n-am vazut vreo mare minune dar ne-am acomodat in mare cu orasul si… am facut niste poze frumoase.
Maine… o luam la roata si la pas, sper sa vedem mai multe locuri…
Despre parcarile din Budapesta nu am mare lucru sa va spun, am platit 10 euro in plus la cazare si avem si parcare, la nivelul -3 al blocului in care ne-am cazat. Din cate mi-am dat seama insa… nu prea-si lasa oamenii tablele aiurea, si n-am facut-o nici noi.
Asa ne-am programat drumul, plecam dupa o noapte si-o zi superbe la Praga, spre Viena prin Bratislava.
La Praga a fost superb! Incredibil orasul, incredibile locuri! Am decis pana la urma sa lasam masina in garajul subteran si am cumparat un tur cu bus-ul al Pragai, a costat cam 30 de euro de persoana si am vazut astfel cele mai importante locuri explicate de un ghid care se pricepea. Decat sa alergam toata ziua dupa locuri de parcare si sa ne intrebam care-i treaba cu fiecare monument vizitat, am preferat varianta asta, si cred ca e si cea castigatoare…
Sigur ma repet… Praga este un oras in care merita sa mergeti. Ca idee… am fost la Paris de 3 ori… Praga are si mai mult farmec, e si mai frumoasa, si mai prietenoasa! Cel putin asta este parerea mea…
Acum o taiem spre Bratislava, avem cateva ore de drum in fata dar il facem cu placere. S-a tras la sorti cine va conduce… am iesit eu! Ta-da! Cei din spate s-au organizat deja de nani, din respect pentru ei am pus suspensia pe confort si… la drum!
Sper sa reusesc sa fac o poza frumoasa cu C5-ul la o anume poarta de castel pe care am ochit-o anul trecut… sper sa nu uit!
Postez de la Bratislava!
Prima problema a fost vinieta, caci dupa ce-am trecut granita am luat benzinariile la rand ca s-o cumparam. Fiind inceput de an nu gaseam vinieta pe prima saptamana nici daca ii amenintam cu tancul, si asa ca dupa primele 10 benzinarii (nu exagerez!) am decis ca mai bine facem un artificiu si am luat vinieta valabila o luna, de pe 31 decembrie 2009, valabila toata luna ianuarie 2010. Vinieta pe 7 zile costa cam 10 euro, iar asta de o luna pe care am luat-o a costat 20 de euro. Varianta care ne-a scos din belea…
Caci nu apucaseram sa intram in Praga ca ne-a oprit Politia. Partea simpatica este ca eu am venit din spate si-am facut poza asta fix celor care ne-au si oprit…
S-au dat jos din masina 3 neni cat mine, imbracati cum sunt cei de la antitero, cu niste priviri-laser… cand au m-au vazut de 2m, negru, cu masina de Romania au zis ca e ceva dubios. Si cand am mai scos si C.I.-ul de Romania… s-au blocat total! Eu le-am zambit larg si i-am intrebat “What, it’s not obvious I’m Romanian?!”…
In sfarsit, dupa ce au verificat actele (inclusiv vinieta buclucasa) si dupa ce-am suflat in fiola, treaba standard la ei, am gasit un hotel dragut de 3 stele (55 euro dubla pe noapte) fix in centrul istoric, am parcat masina in parcarea subterana a unui mall ( 2 euro / ora) si… am luat-o la pas.
Apropos, cred ca nu-s prea multe C5-uri la ei, se uitau la al nostru de parca aveam vreun S-Klasse decapotabil…
In sfarsit… Praga e pur-si-simplu superba, merita vizitata! In imagine… partea mai utila a Pragai, parcarea subterana de care vorbeam…
Am taiat-o spre Praga, avem de gand sa dormim o noapte acolo, sa vizitam la greu si sa ne intoarcem a doua zi la Viena. Jumatate de drum pe sosea nationala, jumatate de drum pe autostrada (am aproximat jumatatile astea). Teoretic sunt cateva ore de mers (vreo 3 pe hartie, 5 in practica, cu toate opririle/pozele/tampeniile).
Nationalele austriece sunt la fel de triste ca ale noastre, cu mentiunea ca in multe dintre oraselele prin care treci limita de viteza este de 40 si chiar 30km/h. Cat despre mitul ca romanii-s prosti si ca au facut nationalele sa treaca prin toate orasele si satele… va anunt cu drag ca austriecii-s la fel de prosti(daca se pune cazul de prostie)… inafara de autostrazi (doooh!) toate soselele trec prin mijlocul satului/oraselului, exceptie facand orasele mai mari pe care le ocolesti pe centura.
De autostrazi nu comentez… ca mai avem mult pana sa-i prindem din urma…
Le Citroen C5 a mers beton, pana acum nu am alimentat, mergem cu al doilea plin de motorina (am alimentat la intrarea in Austria, motorina e mai ieftina decat in Ungaria). In continuare ma uimeste suspensia, am mers aproape tot timpul pe “soft”, toata lumea din masina a dormit (exceptie facand, evident soferul-eu).
Postez cand ajungem la Praga.
Ce varza de titlu… francezul si germanicul, alaturi de engleza si italiana, legati toti si toate de o virgula si-o prepozitie romaneasca…
Am ajuns sa cunosc Viena binisor, stiu locurile importante – cel putin o buna parte – stiu ce vreau sa revad si stiu sa ma descurc in cautarile altor locuri misto. Insa, oricat de priceput as fi si oricata tinere de minte am… fara navigatie sunt incurcat rau. Asa incat i-am pus navigatiei C5-ului in vedere ca m-ar putea ajuta.
Si am observat o treaba interesanta: la Citroen C5 navigatia iti poate arata POI-urile (point of interrest) in functie de traseul deja configurat (ti le arata in functie de o ruta deja setata), in functie de string-uri de cautare deja definite de ea (restaurante, baruri, shopping, parcuri de distractie, etc.) sau in functie de distanta fata de locul in care te afli. Si atunci cand ti le arata, indiferent de modalitatea la care ai ajuns sa “le ceri”, iti arata si distanta pana la ele.
Insa e si o parte mai ciudata… daca stii deja un loc pe care ai vrea sa-l vizitezi, si stii si cum se numeste… ai ceva probleme pana sa-l gasesti. Adica daca-i dai Donauturm nu ti-l gaseste din prima. Trebuie sa te gandesti la ce categorie ar trebui sa-l aiba navigatia in memorie, in ce sub-categorie, sa incerci mai multe variante de nume complet si abia apoi il dibuiesti… Si asta-i usor peste mana din punctul meu de vedere.
In acelasi timp nu are functia de “tour”, adica atunci cand ajungi intr-un oras pe care nu-l stii deloc sa stie sa-ti faca singura un traseu care sa te duca la cele mai importante puncte de interes ale orasului, cum fac, de exemplu, mai toate navigatiile Mio (after-market).
In sfarsit, in rest s-a descurcat de minune, are in baza de date sensurile unice cum trebuie (nu m-a bagat pe nici un contrasens, asa cum m-as fi asteptat), algoritmul de calcul al traseelor este bine gandit si stie sa evite aglomeratia in asa fel incat nici sa nu ocoleasca foarte mult… e bine, mi-a placut.
Daca anul trecut am fost prin diverse locuri ale Europei cu un Citroen C-Crosser, anul asta mi-am facut planul sa mergem cu avionul. Scapam asa de cei peste 1.000 de km de drum pana in Viena, unde ne facem de obicei “tabara principala”. Filosofia genului astuia de calatorie este “tabara de baza” la Viena, si apoi alegem cateva orase relativ invecinate unde atacam printr-un raid rapid, de o zi sau doua si-apoi ne intoarcem la Viena din nou.
Problema mersului cu masina nu era neaparat numarul de km ci partea de drum prin Romania, care-ti scoate peri albi si te oboseste cat pentru 3.000 km facuti pe oricare autostrada de-afara. Insa, pentru ca odata ajunsi undeva nu putem sta locului, am calculat ca decat sa aruncam banii pe taxi-uri prin Viena si prin alte orase… mai bine plecam, ca de obicei, cu masina.
E, avand in vedere ca tot incerc sa ma hotarasc asupra unei masini, pentru ca am vandut C-Crosser-ul, si pentru ca deja am testat noul Citroen C5, m-am gandit sa iau una dintre celelalte doua masini ( Audi A4 – Opel Insignia) in calatoria asta, la un drive-test prelungit. Si aici a aparut surpriza… Porsche Bucuresti Nord nu are A4 de drive-test, nici pentru o zi sau doua, nici pentru perioade mai lungi. Aceeasi problema si la Opel…
Asa ca am apelat din nou la Citroen si am luat la un nou drive-test, si mai prelungit, un Citroen C5… o alegere foarte insipirata dealtfel, m-a convins – daca mai era nevoie – ca e o masina care-si merita toti banii. Cat despre celelalte doua… m-am apucat sa caut printre prieteni doi posesori de A4 si Insignia astfel incat sa-mi dau seama ce as prefera dintre cele 3 (sunt adeptul testeaza inainte sa cumperi, sa n-ai surprize ulterior).
Revenind… Drumul initial era Bucuresti-Viena, aproximativ 1.067 km de drum, dintre care o treime pe autostrazi pe-afara si restul pe nationalele romanesti si unguresti (urate in aceeasi masura).
Acum suntem deja la Viena, totul bine si frumos, Citroenul C5 cu care am plecat a mers exemplar, la consum sta la fel de bine cum ne asteptam… a consumat pana aici doua plinuri de motorina reusind un consum mediu de 8,9 l / 100km (am luat tot motorul de 2,7l – 205cp, cutie automata in 6 trepte, gume de iarna Michelin).
Asa cum ne-am asteptat, prin Romania aglomerat si inghesuit, multe camioane, accidente si alte nefericiri… pentru ca am ales sa ne mai vizitam si prietenii din tara am luat-o pe la Brasov (oprire de doua ore), apoi Fagaras, Sibiu, iesire din tara pe la Nadlac, nationalele unguresti si-apoi pe autostrazi… Budapesta, oprire scurta (si degeaba) la Parndorf si… Viena!
Acum multi ani am invatat ca la Viena, daca nu esti localnic si nu cunosti toate ciudateniile lor… cel mai bine parchezi intr-o parcare cu plata, si asta va sfatuiesc si pe voi. Costurile variaza in functie de zona, pleaca de la 1 euro pe ora ajungand si la 4 euro pe ora… preturile sunt afisate la intrarea in parcare si se platesc, de cele mai multe ori, la automate.
In rest… nu-i ca la noi, respecti regulile caci altfel… ramai fara bani, fara masina, fara carnet… fara vacanta!
Am spus ce aveam de spus despre interiorul Citroen C5, electronice si alte aspecte…
Toata lumea vorbeste (atunci cand se vorbeste despre Citroen C5) despre suspensia lui. In mod eronat multi presupuneau ca, fiind suspensie “pe perna”, masina e barca. Mi-am dat seama cand am luat-o la test, ca nu e vorba de barca, nici pe departe. Da, probabil la mine a fost si obisnuinta de a merge cu o suspensie de genul asta atatia ani (am o masina cu suspensie de acest fel), dar nu e barca, e o suspensie care, cu setarile normale, te protejeaza de gropi si denivelari, absoarbe incredibil de bine tot ce nu-i drept pe suprafata de rulare.
La denivelarile transversale suspensia preia foarte bine socul, facand balansul fata-spate mult mai putin simtit decat la alte masini din clasa asta.
La denivelarile oblice sau longitudinale nu ai probleme date de directie, masina sta pe trasa ei fara probleme, ai tangaj lateral foarte mic.
Daca ai insa dorinte sportive… ai setare sport la amortizoare (buton dedicat pe coloana centrala a masinii, in fata levierului schimbatorului de viteze). Nu, comportamentul nu se schimba fenomenal, masina nu se transforma din berlina mare intr-un sedan sport, ca un RS6, dar imbunatatirile sunt notabile.
Pe curbe masina sta foarte bine, se apleaca dar nu derapeaza usor. La inceput, daca nu esti obisnuit cu suspensia pneumatica, ai putea crede ca masina se inclina prea mult. Nu, nu-i asa, se apleaca in limite normale dar tocmai pneumatica ce-o face sa se aplece o face sa stea si foarte bine pe drum. Suspensia tine centrul de greutate pe mijlocul masinii, si intamplandu-se asta nu pierde aderenta rotilor de la interiorul curbei, isi mentine directia si motricitatea cu succes.
Acum, se stie ca o masina pe perna sta foarte bine cat timp nu ajunge la limita posibilitatilor pernei de a manageria dinamica masinii respective. Cu alte cuvinte, totul e bine pana cand nu fortezi sistemul de suspensie dincolo de limitele lui. E, mi-am gasit o curba de 90 de grade si am inceput sa atac curba respectiva din ce in ce mai tare (de notat: nu pe drum deschis traficului public). Cand am inceput sa exagerez, am observat faptul ca parca masina se inclina ceva prea tare. Am mers mai departe, cand deja atacam curba respectiva smucind chiar violent volanul intr-o manevra in-extremis, Citroen-ul C5 devenea putin sub-virator, ajungand la o tendinta de (ma scuzati pentru expresia de la stana) a se apleca pe un umar; adica de a-si lasa greutatea catre roata-fata de pe exteriorul curbei. Insa, in momentul in care se ridica acceleratia de la podea si intra si ESP-ul, masina isi recapata controlul imediat.
Evident ca la o folosire normala, pe drumurile publice, o astfel de manevra apare ca necesara extrem de rar. Dar in acel moment ai nevoie de o suspensie care sa poata sa inghita greselile soferului si manevrele bruste si neasteptate, aceea fiind diferenta care te tine in viata. Si… da, mie mi s-a parut ca face o treaba foarte buna la capitolul asta.
Despre frane… le-am probat pe autostrada, la un drum spre mare. Situatie clara de drum: 140 km/h, noapte, asfalt uscat, 14 grade Celsius, un caine intra pe autostrada. Franare violenta, te astepti sa intre ABS-ul si masina sa franeze avand acea dinamica clasica de a se apleca inspre in fata si de a ridica fundul.
E, Citroen C5 face altceva, si a trebuit sa ma interesez ca sa aflu de ce dinamica masinii pe franare este alta… la inceput socul franarii este preluat de puntea spate! Da, pentru fractiuni de secunda masina franeaza intai cu discurile din spate mai mult, si de-abia apoi forta franarii se distribuie egal, si in alte fractiuni de secunda ajunge sa franeze mai mult cu puntea fata.
Cum se traduce asta pe sosea? La franare masina franeaza mai mult cu spatele, si atunci coboara fundul, apropiind masina de sol intai cu partea din spate. Apoi forta de franare ajunge sa fie egala intre axe, si coboara si botul mai aproape de asfalt, ajungand ca la franarea finala masina sa nu se mai aplece mult in fata, pierzand aderenta gumelor din spate ci franand eficient cu toate patru.
Da, recunosc, m-am prins ca e ceva altfel la franarea lui C5 dar nu mi-am dat seama ca e ceva legat de franare (credeam ca-i de la suspensie) decat cand am ajuns la spalatorie cu masina si am vazut ca are mai mult praf de ferodo pe jantele din spate decat pe cele din fata, si de-abia atunci am ajuns sa ma interesez si sa aflu cum functioneaza sistemul asta. Stiu, pana la urma te doare in cot cum functioneaza un sistem revolutionar, cat timp isi face treaba si franeaza foarte bine, dar noua nu ne ajunge sa vedem ca franeaza foarte bine, nu? Trebuie sa aflam si de ce…
In sfarsit, cam asta ar fi ideea, pe larg, despre sistemele de suspensie si de franare ale lui Citroen C5.
O sa revin cu un post despre motorul de 2,7L si despre cutia automata-secventiala in 6 trepte , in curand.
O sa incerc sa le iau pe rand, cu toate ca sunt sigur ca:
- voi fi subiectiv. Falsa obiectivitate din revistele de profil ma lasa rece. Oamenii au pretentia ca sunt obiectivi, ca surprind fair aspectele masinilor pe care le testeaza, insa, daca stai putin de vorba cu mare parte din ei… vezi ca, de fapt, e un subiectivism total, si prost mascat.
- vor fi aspecte pe care nu am cum sa le ating, cum ar fi fiabilitatea. Am tinut masina doua saptamani, timp in care am reusit sa-i sparg parbrizul (de fapt, nu eu, piatra aruncata de camionul din fata mea), deci nu pot spune cat de fiabil este Citroen C5-ul. Pot spune ca nu s-a stricat in doua saptamani, ceea ce este total irelevant.
Asadar: am testat Citroen C5, motor diesel, 2,7 l, cutie automata cu 6 trepte. Masina este una de drive test de la Citroen Romania, bine dotata si accesorizata.
Per ansamblu… mi-a placut. Chiar mult. Am de gand sa probez mai multe masini, nu stiu daca voi alege tot Citroen, si necomparand-o, la momentul asta, cu celelalte din gama lui, Citroen C5… e misto!
In primul rand, designul. Daca ma intrebi, are multe unghiuri din care seamana cu Audi A5, muchiile combinate cu liniile drepte, blocurile optice de mari dimensiuni, inclinatia zvelta a parbrizului, creeaza toate un intreg care arata bine. Dar, evident, asta este un aspect total subiectiv, deci… probabil irelevant pentru multi.
Designul interior este reusit si el, in umila mea opinie. Materialele sunt de buna calitate (repet, masina e de drive-test, nu am vazut un model cu dotari mai sarace), plasticele foarte placute la atingere, totul este foare comod.
La capitolul ergonomie e de nota 9,7… ar fi fost de nota 10 daca ar fi avut un suport de pahare/sticle care sa poata fi folosit. Eu fumez… si nu pot fuma decat daca beau si un cico pe langa. E, la Citroen C5, suportul de pahare se afla in cotiera! Adica, pentru a lua sticla de Cola trebuie sa stai cu capacul cotierei ridicat, si cu mana dreapta atarnand cumva, total incomod, deasupra lui. Deci… nu-i treaba!
In rest, insa, masina e o demonstratie de cum ar trebui sa arate si sa functioneze un utilaj fabricat in 2009. Totul este la indemana, toate comenzile pot fi actionate fara a dezlipi spatele de pe spatarul scaunului (cu exceptia butonului care comanda luminile de avarie). Aerul conditionat (bi-zone, inteligent, cu reglaje pe zone si directii ale fluxului de aer) este perfect intuitiv, comenzile radio-ului, CD-player-ului, a HDD (dap, are Hard Disk incorporat), toate celelalte butoane din bord erau la indemana si foarte usor accesibile.
De asemenea, tot bordul este intuitiv, nu prea ai butoane la care sa trebuiasca sa te uiti de doua ori pentru a intelege care-i treaba cu ele.
Sistemul de navigatie merge ca la carte, si ca si comparatie directa am folosit un iGo clasic. Diferentele sunt clare, puterea receptorului de semnal este mai mare (sau, oricum, datorita antenei receptia este mai buna), sistemul fiind legat la calculatoarele masinii este in stare sa monitorizeze deplasarea chiar si in tuneluri sau zone unde semnalul GPS nu exista (evident, pe perioade scurte), metoda de introducere a destinatiilor, punctelor intermediare de pe traseu, a punctelor de interes este si ea intuitiva si usor de asimilat… e foarte bine si asta. Hartile de Bucuresti sunt complete, in alte orase insa, pentru navigatia door-to-door ai handicapul ca pentru multe strazi medii si mici nu ai optiunea de navigare door-to-door, doar ti le-arata pe harta (nu m-am interesat daca exista CD suplimentar pentru Romania).
Inafara de clasicele dotari ca incalzirea in scaune, memoria pentru doi utilizatori a scaunelor electrice si a oglinzilor (memoreaza, pe fiecare partitie in parte, si setarile complete ale climatizarii), ai la dispozitie cam toate inventiile prezentului la capitolul confort. Ce m-a amuzat si mi-a placut a fost senzorul de miscare din buzunarele usilor… daca ai luminile de mers aprinse, in momentul in care bagi pana in buzunarul usii, iti aprinde lumina. In buzunarul usii e un senzor care simte miscarea si-ti aprinde lumina in buzunarul respectiv (doar la usile din fata).
Este disponibila si avertizarea schimbarii de mers din greseala, am mai intalnit inventia asta simpatica… daca schimbi banda de mers, la peste 90 km/h si nu dai semnal, calculatorul crede ca ai adormit sau ca nu esti atent si incepe sa-ti vibreze scaunul pe partea in care ai indreptat masina.
Exista si mufe audio-video, in torpedo, pentru conectarea unui player audio sau audio-video, sunetul fiind redat pe sistemul audio al masinii, si imaginea video pe display-ul maricel din bord.
Spatiul interior este generos, am 2m si am avut loc si in fata si in spate. Evident, nu-i la fel de mare ca un Lincoln Navigator, dar ai loc destul.
Vizibilitate buna in toate partile, dar pana m-am obisnuit cu acuratetea senzorilor de parcare m-am ridicat in scaun cand parcam masina, de la interior pare destul de maricica.
Am apreciat farurile bi-xenon, ofera o vizibilitate foarte buna, si, vorba unui prieten, “sunt de-alea pe dupa colt“. Adica sunt adaptive, se indreapta spre directia de mers, odata cu indreptarea rotilor spre acea directie. Au si functie de auto, si de follow-me-home, si, in plus, si lumini pentru manevre stranse – proiectoare suplimentare plasate pe colturile masinii, care sunt aprinse in momentul in care brachezi volanul intorcand rotile in unghiuri mai stranse si ofera vizibilitate in zonele laterale, acolo unde farurile nu mai lumineaza.
Sistemele de siguranta sunt toate la locul lor, nu stiu numarul de air-bag-uri (am uitat sa le numar) dar stiu ca le-am vazut peste tot, ABS-ul functioneaza impecabil, ESP-ul intra usor tarziu dar redreseaza usor masina (da, m-am si jucat putin cu ea, sa vad cum se comporta), pe ud nu ai probleme. Ca sistem de siguranta pasiv am apreciat sistemul de avarie la franele puternice. Adica, in momentul in care franezi puternic, masina porneste singura luminile de avarie, pentru a-l anunta pe cel din spate ca se intampla ceva care necesita atentie sporita si manevre de franare / evitare.
Pentru moment ma opresc aici, si-asa am scris prea mult, o sa mai urmeze posturi despre cutia de viteze automata pusa pe Citroen C5, sistemul de suspensie, cel de franare, motor si niste concluzii finale.
In acelasi timp, inainte sa cumpar ceva, o sa fac un drive-test cu un Audi A4 (chestie grea, caci importatorul nu mai tine masini de drive-test pe stoc), un Opel Insignia (imi place cum arata pe-afara, altceva nu stiu despre el), si poate si alte modele din gama.
Ceea ce va sfatuiesc si pe voi, nu cumparati o masina decat dupa un drive-test sanatos!
Toate bune!
