Nu inteleg de ce Citroen insista cu treaba asta cu Picasso… Avand in vedere ca avem caroserii total diferite cred ca puteau fara nici o problema sa-i puna un nume independent si nu sa vina cu Citroen C3 Picasso. Dar asta e o alta discutie si oricum nu tine de mine…
In sfarsit… am vazut in seara asta masina, la lansare (Orange Concept Store), extrem de reusita! In primul rand nu e o gogoasa umflata, are o linie foarte interesanta.
Ca si linie exterioara seamana cu un Citroen C-Crosser. M-am inselat in ceea ce priveste farurile, nu seamana cu cele de C-Crosser, ca si forma aduc pe undeva, avand in vedere ca sunt tot de mari dimensiuni dar asemanarile se opresc aici. Poza este elocventa dar trebuie s-o vedeti “live” ca sa va dati seama…
Ca si garda la sol nu se poate spune ca poate fi folosita la off-road, totusi nu te incurci in bordurile din oras. Deci, ca exterior e chiar bine, cred ca ar putea fi comparata cu Skoda Roomster dar, avand in vedere ca este un model mai nou, liniile ii sunt mai actuale.
La interior insa am fost surprins, cu toate ca ma asteptam ca masina prezenta la lansare sa fie varful de gama ca si dotari. Materiale bune, un design foarte ergonomic, spatiul este indestulator si daca spune asta un om, subsemnatul, care are 2m si 115 kg cred ca unul normal va spune ca este foarte spatios acest C3 Picasso. La interior insa te uimeste grija la detaliu si micile “atentii” la care s-a gandit producatorul. Avand in vedere insa ca moncitroen.ro nu este o revista auto ci un simplu blog al unui posesor de Citroen C-Crosser nu voi intra prea mult in amanunte, nu-ti voi spune sa ai incredere in ce scriu eu aici ci o sa te sfatuiesc sa mergi la un drive-test si sa vezi daca e chiar asa cum spun.
A, mi-a placut ca, desi instrumentele soferului sunt tot sus pe bord, central, vitezometrul este pus in centru-stanga, te poti uita la el fara sa-ti intorci privirea spre centrul parbrizului.
Volanul este superb, amanuntele cromate stins venind in completarea intregului ansamblu, gasind acelasi material la mai multe componente. Mai mult, gurile de ventilatie a aerului, in numar de patru, sunt de data asta mai mult decat niste simple lucruri folositoare, sunt folosite la intregirea designului, adevarate puncte de atractie.
Schimbatorul de viteze este montat pe coloana centrala, iti vine perfect in mana fiind pus la inaltimea care trebuie.
Dar cireasa de pe tort de la interior ramane plansa centrala, dintr-un material negru lucios, foarte prietenos la atingere si foarte spectaculos. Daca sunteti familiarizati cu achizitionarea produselor after-market pentru masini, materialul este cunoscut sub numele de “piano black”.
Modularitatea scaunelor este remarcabila, lucru de asteptat avand in vedere clasa in care se lupta Citroen C3 Picasso si competitia directa. Se pot plia, ascunde, folosi ca si suporti, iar in momentul in care pliezi canapeaua din spate, fractionabila de-altfel, ai un portbagaj foarte mare.
Despre motorizari nu-mi place sa vorbesc “de pe hartie”, astept sa iau masina la un drive-test si atunci o sa pot vorbi in cunostinta de cauza. Oricum, compartimentul motor arata cam asa:
Deci, per ansamblu, daca va doriti o masina din clasa asta eu zic ca ar trebui sa va interesati de un drive-test si cu un Citroen C3 Picasso.
Am fost invitat la lansarea lui Citroen C3 Picasso in seara asta, la Orange Concept Store.
Ma duc, sunt curios sa vad cum este masina facuta (masinuta… nu se mai aplica, modelul Picasso este mult mai mare), de dotarile si finisajele lui C3 Picasso.
Din ce imagini am vazut deja, poate sunt deja prea subiectiv dar sunt cadre in care se vede clar designul lui Citroen C-Crosser, indeosebi partea frontala, calandrul si blocurile optice supradimensionate. Nu mi-am dat seama din poze daca spatele masinii este la fel de reusit ca si fata, sunt unghiuri din care spatele arata parca prea taiat.
Revin mai tarziu cu imagini si impresii despre masina.
Daca tot ma impaunam ca nu are nimic si ca merge fara de repros… na-ti-o franta ca ti-am dres-o!
Nu mai merg spalatoarele de faruri. Am sunat la service si mi-am facut programare, domnii de-acolo mi-au spus ca stiu problema, au mai avut un Citroen C-Crosser cu aceeasi problema si ca se rezolva foarte usor.
Am inteles ca din cauza vibratiilor este o componenta care cedeaza, insa se inlocuieste foarte usor si in garantie, ar trebui sa nu dureze mai multe de 30 de minute.
Deci… am ajuns la un total de doua probleme in vreo 24.000 km. Prima a fost un colier care tinea un furtun de la turbina, a doua este asta.
Nu ma vaiet… am prieteni care deja stiu pe de rost numele angajatilor de la service-urile unde au garantie…
Vorbind despre in-car-sound as putea spune ca am oarece experienta. De altfel, daca am sta la o bere si am fi prieteni buni m-as lauda chiar ca am o fixatie…
De la prima Dacie pe care am avut-o si in care duduiau doua sub-woofer-e amplificate de un Die Hard (cine se pricepe stie monstrul asta) si pana in ziua de azi (excluzand C-Crosser-ul) n-am avut nici o masina la care sa las sistemul audio neintinat. De altfel, cel mai recent proiect al meu este mbProjekt, ca sa va faceti o idee. Deci nu sunt profan…
Revenind la sistemul audio de pe Citroen C-Crosser… exista si o varianta de dotare care vine cu un ecran mare pe bord, navigatie si alte delicatese, dar am optat pentru varianta mai cuminte (citeste mai ieftinaI). E, sistemul asta are 6 boxe (2 in usile spate, 2 in usile fata si doua tweeter-e pe bord) si un player combinat cu o magazie de 6 CD-uri in bord.
Partea de player e ok, sunt cateva functii care nu sunt foarte intuitive dar merge fara repros, functiile de modificare a sunetului sunt clasice dar ok, radio-ul prinde in Bucuresti si posturi bulgaresti, deci… e foarte bine.
Magazia de CD-uri primeste 6 discuri, citind si MP3 (foarte important cand pleci la un drum lung).
Boxele nu exceleaza luate in parte, la cum suna atunci cand le selectezi separat (balance si fader) sunt mediu spre high ca si calitate, insa acustica masinii este foarte reusita si cand lucreaza tandem ai parte de o experienta audio placuta.
Ca si frecvente reusite mi se pare ca ar mai fi fost loc de ceva inalte, mediile suna extrem de bine, medie-basii bine si ei si sunt momente (anumite melodii) in care basii lucreaza foarte bine pentru un sistem de serie si fara de pretentii Harman sau Bose (am avut o Alfa Romeo 147 cu sistemul Bose 8+1 boxe si pana n-am smuls tot sistemul si-am pus altceva n-am fost multumit deloc!).
Ca si baraieli si vibratii in plus nu se simte nimic deranjant, dar pana acum am vreo 24.ooo km si nu pot prezice ce se va intampla la 80.ooo…
A, sa nu uit, la Citroen C-Crosser exista si optiunea (nu stiu cum se numeste) care iti mareste nivelul sonor in momentul in care treci de un anumit prag al vitezei – inca fac teste sa-mi dau seama care este pragul.
Deci, ca si concluzie, sistemul audio din Citroen C-Crosser este un sistem peste medie, pentru o utilizare normala este cam tot ce ti-ai putea dori, evident ca nu se va putea compara cu un sistem after-market profesional dar pana sa vorbim de puteri suplimentare, filtre, bobine deparazitoare si alte inventii… cred ca ne putem declara mai mult decat satisfacuti de ce avem din fabrica.
Gata, am luat masina acasa. Problema s-a rezolvat usor, au inlocuit un colier si e ca noua.
Cand am lasat masina si le-am zis ce cred eu ca are au zambit si m-au lasat in pace, acum cand am luat-o inapoi mi-au spus ca erau siguri ca bat campii… Totusi, m-au rugat sa ma intorc cu ea saptamana viitoare pentru a-mi schimba toate colierele pentru a fi mai siguri.
Am fost cu ea la Prestige (Str. Gilaului, sector 4, Bucuresti), nu pot spune ca pot da un sfat pertinent, lucrarea a fost prea mica pentru a putea trage concluzii.
Oricum, au lucrat curat, presuri de carton la picioare, husa de plastic pe scaune, mi-au dat-o curata… frumos.
Si evident, pentru a fi sigur ca n-am surprize… am alergat-o putin in forta, nu a comentat nimic. E prima defectiune, daca vor fi toate la fel… trai neneaca!
Deci… din nou la munca!
De cand ma stiu am fost atras de masini. Mari, mici, roadstere sau jeep-uri, camioane sau tractoare, ce avea combustie si se misca de pe loc… ma fascina!
In timp am mai eliminat unele dintre ele, am ajuns – hai sa spunem asa mai pompos – sa rafinez gusturile.
E, in toata perioada asta mi-am petrecut o buna parte din timp in service-uri auto. Mari sau mici, service-urile unor reprezentante straine sau locale, ateliere in spatele blocului sau monstri cu 30 de rampe. Si-acum mi-aduc aminte de perioada Dacia (3 etape, Dacia 1310 Break si 2x Dacia 1410 Berlina) cand stateam la Auto Marcus Grup mai mult decat mecanicii angajati.
Apoi au urmat alte table si alte service-uri.
Ce-am invatat in toata perioada aia?
1. Masinile se strica. Oricum ai face, oricum le-ai conduce, la un moment dat o masina se strica.
2. In functie de ce faci cu tabla, ea se va strica mai repede sau mai tarziu.
Acest post vine ca urmare a spam-ului (un comentariu pe o tema ajunge, cand sunt 10 deja se numeste spam) pe tema fiabilitatii masinii cunoscute comercial ca Citroen C-Crosser. In fapt, un domn spune ca i s-a topit ambreiajul.
Acum, avand in spate ani intregi de stat prin service-uri, nu am cum sa nu-mi aduc aminte de situatii identice cand clientii veneau plini de spume ca s-a stricat masina si ca nu mai misca, si dupa ce mecanicii se uitau si dadeau verdict “ambreiaj suprasolicitat” se lasa cu un scandal monstru pentru ca garantia nu acoperea si consumabila asta.
Exemple? Mitsubishi Outlander, proprietarul a vrut sa suie o rampa sanatoasa si cand a ajuns sus a constatat ca e cel mai mare producator de fum din judet. Verdict la service? Ambreiaj distrus, nu se repara in garantie.
Opel Omega, soferul s-a apucat sa traga o remorca cat toate zilele, dupa cateva zeci de km a ramas in pana. Ambreiaj la revedere, nu se repara in garantie.
Ceva recent, Nissan Qashqai (numele vine de la un oras portughez dar nu stiu, nu vreau sa stiu, nu ma intereseaza cum se scrie corect, de cand am auzit cum se numeste eu ii spun Nissan-ul ala cu nume de scuter chinezesc) la Kazeeboo pe plaja (Navodari). S-a jucat cu el cat s-ajucat, s-a afundat in nisip, a pus burta pe pamant si a invartit rotile in gol pana mirosea a ambreiaj pana in Vama Veche. Evident ca a trebuit sa fie tarat de-acolo si nu a mai putut face nimic cu el, platforma si service…
Acum, sa revenim la Citroen C-Crosser si problema de care tot spune respectivul domn in comentarii. Nu stau acum sa fac o lista cu subansamblele care intra in componenta sistemului de propulsie / transmisie al acestui utilaj, ce este insa clar… e ca in functie de ce-i faci, se va rupe mai devreme sau mai tarziu.
Acest blog nu este unul oficial Citroen, este blogul unui posesor de Citroen C-Crosser si atat. Aici scriu despre masina, despre cum se comporta, despre ce si cum face. Nu fac bani cu el (cu blogul), si mai mult, nu este sponsorizat de catre Citroen Romania sau de vreun dealer Citroen. Stiluri de abordare de genul “dragilor” nu fac decat sa imi dea un imbold sa apas tasta “delete”, nici gand de vreun dialog frumos.
Sa revenim la problema… ambreiajul este:
1. gandit ca piesa tampon la solicitari care ar putea afecta transmisia. El preia suprasolicitarile si este calibrat in asa fel incat, la o forta prea mare, sa cedeze pentru a nu se rupe cutia, diferentialul, s.a.m.d.
2. piesa consumabila; in toate cartile de garantie scrie mare ca piesele consumabile nu sunt acoperite de garantie; pana si in cazul garantiilor “din bara in bara” de X ani, se specifica faptul ca sunt piese ca ambreiajul, placutele de frana, si uneori si amortizoarele, ce nu intra sub incidenta respectivei garantii.
Si, ca si experienta dobandita in anii de off road (am si un Pajero Sport 3L V6 24v din 2000 dotat cu mai multe randuri de gume cu care ies destul de des impreuna cu cun club de off-road pe dealuri, munti si vai), daca se rupe orice altceva poti da vina pe masina. Daca insa a decedat ambreiajul… e vina ta, caci ai tras prea tare de el. Si asta vorbind de masini in mare parte preparate pentru off-road.
Vorbind insa de un SUV, SAV, sau cum vreti sa-i spunem, gandit pentru strada in mare parte, daca il luam, il punem cu burta pe pamant/nisip, si invartim la roti pana ni se acreste… nu ne putem supara ca a cedat.
Acum, in plan personal, inteleg frustrarea si supararea unui posesor de masina noua, masina care a cedat. Dar, si “dar”-ul este mare, trebuie sa vedem si ce am facut cu ea ca sa se rupa, sa vedem si pentru ce este gandita masina, sa vedem si cat ne pricepem sa conducem in off-road.
Apropos, cel mai recent drum in off-road l-am facut cu C-Crosser-ul la Miercurea Ciuc, impreuna cu doua Pajero Clasic, un Suzuki Vitara, un Wrangler Rubicon si un SSang Yong (primele 4 preparate), pe zapada. Ssang Yong-ul a cedat dupa 2 ore de mers prin niste sleauri si cotloane de neinchipuit (da, ambreiajul), restul grupului a ajuns la cabana din varf fara nici un fel de probleme.
Si tot ca paranteza pe marginea posibilitatilor C-Crosser-ului, daca cineva cunoaste Straja (Valea Jiului), am urcat cu el in iarna asta pentru a duce motorina pentru rattrack pana la ultimul stalp al teleski-ului de pe Valea Soarelui. Totusi, nu o plimbare in parc…
Cat despre tras… trag cu el remorca de motociclete, cea de barca sau toata rulota fara nici un fel de emotie. Daca dozezi efortul din pedala, daca setezi cum trebuie diff-ul (in functie de ce faci cu masina), nu sunt sanse sa nenorocesti ambreiajul.
Deci, pana la urma conteaza si ce facem cu masina, cum stim sa mergem, nu numai masina in sine.
Sambata, vreme frumoasa, mers la pas catre parc. Masina incarcata cu 3 biciclete si oamenii aferenti.
La Manastirea Casin fac la dreapta spre Arcul de Triumf si PUF-FASSSS!, masina nu mai are vlaga, ma asigur in oglinda din dreapta si opresc langa bordura.
In gol motorul mergea impecabil, fara nici un zgomot sau variatii de turatie. “Deci nu e motorul, zic”. Il turez putin, nu comenteaza nimic, il turez mai tare… da sa urce in ture dar are niste ezitari.
“Nu bun” imi zic si deschid capota. Eu cu nasul in motor, un prieten o tura usor sa vedem ce se aude. Fasaitul / vajaitul se auzea numai la turatii mari si suna ca o valva blow-off.
” E turbina!” spunem in cor si mergem la spatele masinii ca sa vedem daca scoate fum. Nu scotea fum, am tras concluzia ca e un furtun de la turbina si ne-am calmat. Am parcat masina mai bine, am scos bicicletele si am taiat-o in parc. Dupa ce ne-am facut damblaua ciclistica am mers cuminte pana acasa si am lasat-o in parcare.
Azi am dus-o in service, le-am explicat cum se manifesta si… astept un telefon de la ei, sper sa fi avut dreptate.
Masina are 22.000 km, e prima buba. Nu-mi convine dar avand in vedere ca nu am mers cu ea numai la pas ci a fost pusa la munca… nu cred ca as putea comenta ceva.
Asteptam.
Avand in vedere ca mi-au placut domnii de la service-ul Citroen din Pitesti, daca tot am drum incolo… o sa las si masina la ei pentru revizia de 20.000 km.
Multe nu-s de facut, m-am uitat peste operatiuni, in doua ore ar trebui sa fie gata.
Programarea e facuta, mai ramane sa ajung si acolo la timp!
Apropos, imi place ca nu ma streseaza computerul de bord cu bipaieli de neoprit, cand pornesc motorul imi serveste un display galben care-mi spune “Service!” si dupa cateva secunde ma lasa in pace. Bun!
Acum sunt in santier, daca vedeti una bucata Citroen C-Crosser carand fel-de-fel de chestii prin oras sa nu va mirati…
Masina merge brici, n-am avut nici un fel de probleme, am trecut deja de 19.000 km si se apropie si revizia, probabil atunci sa pun si niste poze cu ea “rascracita” pe rampa, pana acum n-a vazut cum arata service-ul Citroen.
Da, stiu, suna de fite dar nu e. Locul e foarte misto, atmosfera face toti banii, cum au aranjat oamenii iar e de apreciat… preturile nu sunt facute ca sa te duci in fiecare zi sa imbuci ceva dar am zis ca de revelion e ok.
A fost si petrecere Fashion TV, dupa ce-am ingurgitat niste ciudatenii cu nume funny ne-am descurcat (adica am gasit un baiat de nota 10, Ciprian, care e manager acolo si ne-a dat o mana de ajutor) si am gasit masa si in club (etajul 1 e restaurant pentru fumatori, etajul 2 pentru nefumatori si subsolul este club).
Nu ne-am lungit cum se obisnuieste pe la noi, la 4 dimineata eram deja in pat dar a fost un revelion reusit!
Si da, asta a fost singurul loc unde n-am venit cu Citroen-ul, a ramas cuminte in parcare ca alcool+condus=prost mort.
Poza de sus este din restaurant, asta de jos e din club (nu mi-am dat seama daca se numeste doar Little Buddha sau Buddha Bar – Little Buddha Viena dar pana la urma sunt amanunte…).
