N-ai cum… n-ai cum sa stai atat de bine intr-o duba!

Jumatate din drum am condus eu. Atat m-au lasat bestiile. Apoi am fost fortat sa abdic, m-au tarat jos de pe tronul soferului si-am devenit simplu pasager. Teoretic era un castig, ca puteam sa-mi vad si eu de altele, nu sa ma uit la toti ametitii care mergeau cu 80 km/h pe banda doi… pe autostrada. Practic insa… n-as mai fi lasat volanul!

In primul rand, stai in scaunul ala ca un rege. In parte datorita pozitiei de condus foarte inalte (n-am spus “inalte”, asa e la Citroen C-Crosser, la Jumper e “foarte inalte”), in parte datorita scaunul foarte bine gandit, al sprijinului lateral indestulator, a reglajului volanului (da, nu ma asteptam dar se regleaza pe 2 axe).

Ce m-a cucerit din prima a fost schimbatorul de viteze. E pus sus, pe bord, teoretic nu ar trebui sa stai cu mana dreapta relaxata. Parctic… e fix unde si cum trebuie! N-am avut nici o problema nici pana sa iesim din Bucuresti, nici cand am ajuns la Mamaia.

Apoi, chiar daca masina e cat un apartament de 2 camere intr-un bloc nou si scump, e foarte usor de manevrat. Ai o vizibilitate foarte buna si datorita oglinzilor mari, si a stalpilor A care sunt unde trebuie si nu unde nu ti-ai dori. Bine, atunci cand vine vorba sa dai cu spatele… ajutor nenica, te uiti de 3 ori ca ai impresia ca nu se mai termina masina. Mda, asa am zis, pana am descoperit ca are camera de luat vederi pe spate, si un monitor care se deschide exact peste oglinda retrovizoare centrala. Adica… prost sa fii, doar ochi sa ai!

Si… gata, s-a incheiat week-end-ul, e luni, ducem masina inapoi si asteptam cu nerabdare sa mai punem mana, cand s-o intampla, pe asa ceva. E… tare!